Despre noi‎ > ‎STIRI‎ > ‎

Comisia Europeană, presată să reducă cheltuielile cu scăderea cofinanţării care revine României şi altor cinci ţări

postat 3 oct. 2011, 05:49 de Raluca Oanta

Mai multe state bogate din UE, între care Franţa şi Olanda, vor scăderea fondurilor de 2,9 miliarde de euro pe care CE ar trebui să le suporte după reducerea, de la 15% la 5%, a cofinanţării din partea României şi altor cinci state membre a proiectelor finanţate de UE.

Mai multe ţări vor diminuarea fondurilor CE pentru reducerea cofinanţării a 6 state, inclusiv România

CE a anunţat, la începutul lunii august că planul de accelerare a plăţii de subvenţii europene ar conduce la economii de 2,9 miliarde de euro pentru Grecia, Portugalia, Irlanda, Letonia, România şi Ungaria, ţări care au fost nevoite să apeleze la ajutor financiar extern din cauza crizei. Economiile pentru România pot ajunge la 714 milioane de euro, a anunţat atunci executivul comunitar.

Fondurile de 2,9 miliarde de euro ar fi suportate de CE.

Suma poate fi însă redusă cu cel puţin jumătate, după ce mai mulţi contributori neţi la bugetul UE, între care Franţa, Marea Britanie, Olanda şi ţările nordice, şi-au exprimat temeri privind impactul planului asupra propriilor finanţe, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Financial Times.

Obiecţiile acestor state ar putea "reduce puternic" suma suplimentară alocată de CE, a declarat un diplomat implicat în negocieri.

Temerile unor state se concentrează pe reducerea contribuţiilor guvernelor naţionale la proiectele finanţate cu fonduri UE.

"Dacă trebuie să contribui cu 5% din costul unui proiect, atunci banii sunt aproape gratis. Nu ne convine. Guvernele trebuie să contribuie şi cu banii lor pentru a arăta că finanţează proiecte bune", a spus un diplomat.

O opoziţie şi mai extinsă se formează însă împotriva unei componente a propunerii CE în baza căreia s-ar plăti cea mai mare parte a sumei de 2,9 miliarde de euro, respectiv ca planul să se aplice retroactiv din momentul în care ţările respective au început să primească asistenţă financiară externă, notează Financial Times.

Componenta retrospectivă reprezintă "cel puţin jumătate" din cele 2,9 miliarde de euro, au afirmat doi diplomaţi implicaţi în discuţii. Aceasta ar însemna restituirea către state a 10% din valoarea proiectelor cofinanţate cu bani europeni pentru care au fost depuse cereri în ultimele câteva luni sau câţiva ani.

Un negociator a afirmat că unele guverne se tem că planul CE, în varianta actuală, ar conduce la creşterea bugetului pentru anul următor. Bugetul UE este asigurat prin contribuţii ale statelor membre.

"Vrem să ajutăm Grecia şi restul statelor, dar plata retrospectivă este ar putea fi prea mult. Nu este un moment potrivit pentru a cere resurse suplimentare", a declarat reprezentantul unei ţări.

Comisia susţine că poate finnaţa programul din rezerve existente.

Grupuri de experţi ai statelor membre încearcă să ajungă la un consens asupra propunerii CE, prin care primele plăţi către cele şase state ar putea fi efectuate în ianuarie anul următor.

Oficialii de la Bruxelles încearcă să ajute unele state să acceseze fonduri structurale suplimentare mai rapid şi au trimis o echipă de experţi la Atena, pentru a ajuta autorităţile elene să identifice proiecte care pot fi derulate cu bani europeni.

Multe state UE au dificultăţi în cheltuirea fondurilor europene, care pot ajunge până la 4% din PIB şi sunt însoţite de reguli comunitare stricte, notează publicaţia britanică.

Știre preluată de la: Mediafax

Comments